A 11-a zi de DORINTE IMPLINITE!

Azi..., azi nu este despre papadii.
Azi este despre TINE!

De cateva zile ma tot intersectez cu persoane care imi spun ca isi doresc sa faca un lucru sau sa se manifeste intr-un anume fel, dar nu o fac pentru ca se gandesc la ce vor crede cei din jur si cum ii vor judeca.

Hm... 
Iata un alt motiv pentru care oamenii nu sunt fericiti si nu isi indeplinesc dorintele: pun prea mult pret pe parerea celor din jur.

Stiu! 
O sa spui, da, dar noi traim printre oameni si trebuie sa tinem cont de ei. 
Adevarat! 
Dar care este limita? Pana unde ma pot ingradi pe mine astfel incat ceilalti sa simta ca eu tin cont de parerea lor? 
Raspunsul meu: pana acolo unde eu insami nu ma mai simt ingradit.

Sa o luam cu inceputul...

Vrei/Simti sa realizezi ceva, sa te manifesti intr-un anume mod, sa iti cumperi ceva, sa te imbraci intr-un anume fel, sa iti faci un tatuaj, sa alergi prin ploaie, sa mergi descult prin iarba din fata blocului, sa imbratisezi copacul din fata portii, sa ridici mainile spre Cer, in mijlocul orasului, spunandu-i „Multumesc!” Divinitatii... etc etc etc...

Dar nu o faci!
De ce?

Pentru ca apare un gand care iti spune: „Nu! Nu poti face asta! Nu te poti imbraca asa! Nu poti sa te manifesti in acest mod! Nu se cuvine sa reactionezi asa! Nu este frumos sa te manifesti in acest mod in public! Ce va spune lumea? Ce vor crede prietenii tai? Ce vor spune parintii? Cum vei fi privit dupa? Cum te vei simti cand te vor arata cu degetul?” etc etc etc...

Pana aici iti pare foarte cunoscut, nu?

Ce ai ales sa faci? De fiecare data? 
Ai ascultat gandul, asa-i? Ai renuntat la dorinta ta! 
Nu-i nimic. Si eu am facut asta candva. Si uneori ma mai surprind facand-o. Asa ca nu te rusina si nu te (mai) invinovati. Suntem aici ca sa discutam, sa intelegem si sa schimbam ceva (in bine), nu sa cautam vinovati.

Gandeste-te, te rog, ce ai castigat pana in prezent tinand cont de parerea celor din jur? 
Asa, daa... Gandeste-te la asta. 
In acest timp eu voi incerca sa iti patrund in minte sa vad ce anume trece prin ea...

Ha!

Zici ca ai castigat Liniste? Si prieteni? Si admiratia celor din jur? Si o imagine frumoasa in fata lor? Aaa... da, si respectul lor si bucuria de a apartine unui grup!

Buuun!

Acum hai sa le luam pe rand... si am sa te rog sa fii foarte sincer. 
Bine?

Ai tu Liniste? Este Liniste in interiorul tau?

Nu ai, nu? Era doar o parere ca Ai...

E adevarat. Pentru ca linistea vine dintr-o implinire interioara (nu exterioara) si o acceptare interioara (nu exterioara) a Ceea Ce Esti/Manifesti.

Ai tu prieteni? Prieteni din aceia adevarati care ar vei dupa tine pana la capatul lumii numai sa iti ofere un ... zambet?

Aaa, ar veni numai pana la sfertul/jumatatea drumului? S unii, unii nu ar veni de loc?

Inteleg... Stiu cum e. Primul tau prieten adevarat trebuie sa iti fii chiar TU! A cata oara sa iti repet: tu n-ai sa te parasesti niciodata si o sa te porti intotdeauna cu tine peste tot... Nu ai nevoie de nimeni ca sa te simti Intreg, dar fiind Intreg, cu siguranta, poti avea prieteni care sa te urmeze oriunde.

Ai tu admiratia si respectul celor din jur? Ai o imagine frumoasa in fata lor? 
Nu mereu, nu? Intotdeauna trebuie sa le accepti toanele si mofturile si rpetentiile ca sa te ridici la nivelul la care ei te pot admira si respecta, asa-i? Este o lupta continua cu tine ca sa te ridici la nivelul asteptarilor lor...

Mda. 
Dar propriile tale asteptari iti sunt satisfacute? Ai uitat de ele? Asa-i? 
Te inteleg, dar te rog sa nu mai uiti. 

Admira-te tu primul. Accepta-te tu primul. Iubeste-te tu primul. Pretuieste-te tu primul. Fii tu primul in tot ceea ce faci. Esti cea mai importanta persoana din viata ta! Nu mai orbecai prin altii si parerile lor... In realitate, ei au treaba cu ei. Nu cu tine. Pe planeta asta este Fiecare despre el insusi. Si cand fiecare isi rezolva misiunea asta despre el insusi, abia atunci putem vorbi despre o Armonie Comuna, a tuturor.

Si imaginea... cui serveste acea imagine frumoasa cand tu te uiti seara in oglinda si arati ca dracu? De multe ori refuzi sa te mai privesti, pentru ca te incearca un sentiment de furie. Furie pentru cat de iresponsabil poti sa fii lasandu-ti viata pe mainile altora, sa faca ei ce vor cu ea... Stii/vezi/simti ca nu e bine! Dar de ce continui sa o faci?

Nu plange. Nu e totul pierdut. Nu inca.

Sau, bine... Poti sa plangi. Scoate din tine tot ce ai acumulat in toti acesti ani. Curata toata durerea si toata spoiala data doar de dragul lor, a celor care te vor si iti pretind sa fii intr-un anume fel. Elibereaza-te, prin acest plans, de toate programele tampite pe care ti le-au indus si pe care, de buna voie, de multe ori, le-ai acceptat, mintindu-te ca sunt bune si ca sunt ale tale.

Da-ti voie sa plangi... 
Da-ti voie sa lasi sa iasa din tine tot ce nu este al tau... 
Da-ti voie sa te golesti...

Asa...
Totul e bine.

Eu sunt Aici. Nu plec nicaieri. 
Si chiar de-as pleca... acum te ai pe tine, chiar si asa gol cum te simti. Abia acum, cand esti gol, ai ajuns (inapoi) la Tine. Abia acum simti cum este sa te ai pe tine pe de-a-ntregul!

Simti?
Acesta esti TU! 

TU nu esti ceea ce te-au mintit atatia ani. Dar asta nu mai conteaza acum. Te-ai vindecat.

Pastreaza aceasta stare si, te rog, sa nu o mai uiti niciodata. Aceasta stare de Gol este Inceputul A Tot Ceea Ce Vei Dori Sa Creezi Vreodata.

Acum fugi in lume... si fii exact asa cum Simti Sa Fii! Tine cont doar de tine. Si fii Fericit!

Ca sa poti sa iti indeplinesti Visele, Dorintele si Misiunea in aceasta viata este necesar sa te manifesti continuu pe Tine. Altfel... te vei plange la nesfarsit ca Dumnezeu te oropseste doar pe tine, in timp ce altora le da tot ce isi doresc.

Nu poti sa stii ce fac ceilalti ca sa aiba ceea ce au sau sa fie ceea ce sunt.

Nu poti sa stii pentru cat timp vor avea ceilalti ceea ce au sau sa fie ceea ce sunt.

Nu stii la cate au renuntat ceilalti ca sa aiba ceea ce au sau sa fie ceea ce sunt.

Nu stii cat se pretuiesc si celebreaza ceilalti ca sa aiba ceea ce au si sa fie ceea ce sunt.

Nu stii, habar nu ai, ca si energia ta i-a ajutat sa ajunga unde sunt. Da, energia ta! Cea pe care le-ai cedat-o de fiecare data cand i-ai pus pe ei mai presus de Tine. 
O sa spui: „Bine ca am putut sa ii ajut!” De acord (partial) cu tine, dar cu Ce Pret? Si de ce te mai plangi acum? Ori ramai impacat ca altii pot si tu nu, ori... renunti la smiorcaiala si la donarea de energie oricui, oricum, oricand si incepi sa o folosesti in folosul tau, pentru cresterea si evolutia ta. Doar de tine depinde. Alege!

Aaaa...Si, da, am zis „partial” pentru ca nu le-ai fost chiar de un real ajutor... cedandu-le energia. De ce? Simplu, pentru ca primind moca de la tine nu si-au putut intelege pe deplin toate lectiile si nu si-au putut plati cu adevarat karma... si astfel... , practic, ei nu si-au putut indeplini misiunea pe care o au aici, si vor trebui sa reia acele lectii sarite.

Pare egoist, dar nu e:

Fiecare pentru el! Fiecare pentru el! Fiecare pentru el! Fiecare pentru el! Fiecare pentru el! Fiecare pentru el! Fiecare pentru el! Fiecare pentru el! Fiecare pentru el! Fiecare pentru el! Fiecare pentru el! Fiecare pentru el! Fiecare pentru el! Fiecare pentru el! Fiecare pentru el! Fiecare pentru el! Fiecare pentru el! Fiecare pentru el! Fiecare pentru el!

Acum SE VEDE?! E CLAR?!

Hai, vezi-ti de treaba ta si da-ti voie sa Fii! Atat. E de ajuns.

Te-am pupat,

Clara