Corpul meu nu inseamna numai kilogramele pe care le
cantareste si nu numai colaceii pe care ii am pe ici pe colo... Corpul meu nu este pasaportul meu spre lume. Ar insemna sa fiu superficiala si,
fara a ma lauda, nu-mi sta-n fire.
Corpul meu este mult mai mult de atat!
Si il iubesc. Exact asa cum este! Cu imperfectiunile si
calitatile lui.
Il iubesc, in primul rand, pentru ca, in timp, am inteles ca e
singurul corp din Univers in care imi pot indeplini cu succes misiunea
personala pe care o am in aceasta viata. Imprefectiunile si calitatile corpului
meu ma ajuta, la cel mai inalt nivel, sa inteleg lectiile acestei vieti. Nici
ca se putea altul mai bun!
Apoi, imi iubesc corpul pentru ca imi ajuta spiritul sa aiba
aceasta experienta umana si sa reziste fizic in aceasta lume.
Imi iubesc corpul pentru ca m-a ajutat sa port 9 luni in
pantec si apoi sa nasc un copil superb pe care il ador.
Imi iubesc corpul pentru ca, pana sa ajung sa simt energetic
lucrurile, fiintele si evenimentele din jurul meu, m-a ajutat sa le simt si sa
le descopar la nivel fizic.
Imi iubesc corpul pentru ca ma ajuta sa imi imbratisez in
fiecare dimineata copilul si iubitul, prietenii, animalutele si copacii, pentru
ca ma ajuta sa vorbesc, sa scriu, sa gandesc, sa vad, sa aud, sa simt, sa
mangai, sa alint, sa dezmierd, sa cos, sa spal, sa calc, sa gatesc, sa sap in
gradina, sa plantez flori, sa impletesc codite, sa port haine si incaltari frumoase...
Sunt atatea lucruri pentru care imi iubesc corpul!
Imi iubesc corpul pentru ca este perfect exact asa cum E si
ma invata in fiecare zi lectia acceptarii si a rabdarii, a iubirii
neconditionate si a tolerantei..., primindu-ma in fiecare dimineata cu aceeasi
caldura si iubire, cand revin din vis.
Pana nu de mult... gandeam ca ar trebui, poate, sa fiu mai slaba,
sa fiu mai scunda sau , poate, mai inalta, ca ar trebui sa am parul roscat si
unghiile mai lungi sau mai scurte, sanii mai mici sau, poate, un pic mai mari,
gleznele mai puternice sau , poate, mai firave... Am avut tot felul de ganduri.
Am avut tot felul de incercari de a arata „mai bine”. Admiram femeile care au
dimensiuni si greutate „perfecta” si in acelasi timp ma intrebam, daca arata
atat de bine si sunt atat de dorite,de ce nu pot fi fericite? De fapt, ma
invarteam in Cerc. In cercul neputintei mele de a vedea dincolo de aparente si
de standardele impuse de ...unii si de altii. Pana intr-o zi.... cand m-am
privit in oglinda zambind si radiind de bucurie si iubire. Si-atunci am inteles
ca starea mea de bine este haina cea mai potrivita trupului meu. Atunci am
invatat sa ma accept si sa ma iubesc exact asa cum sunt.
Frumoasa zi!
Multumesc.
Imbratisari,
Clara
P.S. - Dragele mele, iubiti-va corpul exact asa cum este. Nu va mai feriti, nu va mai stresati, nu mai fiti triste, nu va mai infometati ca sa slabiti 3 kg si apoi sa puneti la loc 6..., nu va mai chinuiti sufletele cu frustrari si regrete ca nu aveti greutatea si forma "ideala" cerute de societate.
Normalitatea depinde de la om la om...
Doar aveti grija de Sufletul vostru si veti fi Cele Mai Frumoase Femei din Lume!
Caci, nu-i asa, Frumusetea vine din interior! <3
