Nu poti sa faci o floare sa infloreasca cand vrei tu!

"Nu poti sa faci o floare sa infloreasca cand vrei tu!" 

Este adevarat, o poti ajuta sa aiba conditiile optime de crestere, oferindu-i lumina sau intuneric, apa sau lipsa ei, caldura sau umiditate dupa caz (asta daca stii ce anume are nevoie acea floare pentru a se dezvolta, dar, de cele mai multe ori descoperi pe parcurs), dar nu ii poti grabi Inflorirea. Indiferent ce ai face, oricat ai vrea, oricata nevoie ai avea, oricat te-ai da peste cap, ea isi va continua planul sau de dezvoltare. Este important sa intelegi toate acesste lucruri.

Uita-te la tine!

Cu siguranta, au existat si exista in viata ta oameni care te-au sfatuit, au incercat sa te indrume, sa te aduca pe "calea cea buna", sa iti arate ce faci mai putin bine si ce ar fi necesar sa schimbi ca sa fii fericit, dar pe cati dintre ei i-ai ascultat? Si daca i-ai ascultat pe unii, nu-i asa ca tot propriile descoperiri, constientizari si decizii ti se par mai avantajoase si mai pline de sens? Aminteste-ti ca cel mai tare ai stralucit atunci cand tu ai vrut, cand tu ti-ai dat voie, cand tu ai muncit (uneori din greu) sa iti creezi propriul cadru in care sa stralucesti.

Probabil ti-e din ce in ce mai clar ca Tu, pentru Tine, esti Prima Persoana de care Ai Nevoie! Abia apoi vin ceilalti...

Iti este din ce in ce mai clar ca toate greselile pe care le-ai facut, toate deciziile pe care le-ai luat, toate experientele prin care ai trecut, te-au ajutat sa devii Omul de Azi.

Si-atunci de ce nu ai incredere in tine, Om drag?

De ce mai ai, inca, nevoie de confirmari?

De ce inca eziti sa actionezi, sa decizi pentru tine si sa iti creezi Viitorul?

Arunca o scurta privire in Trecut (pentru a-ti aminti ca Poti!) si-apoi aduna-ti toate fortele si traieste-ti viata cu toata fiinta ta. Aici. Acum. Cu demnitate si fara ezitari. Tot ceea ce ti se intampla (bun sau rau) este spre cresterea si dezvoltarea ta. Universul nu greseste niciodata. Ai incredere in Tine si in planul Divin. Ajuta-te continuu. Esti cel mai bun prieten al tau. Singurul care nu iti va intoarce spatele niciodata!

Bun... Si acum, dupa ce ti-e foarte clar cum sta treaba cu tine, indreapta-ti atentia catre ceilalti.

Incepe sa lucrezi cu ei, spre Binele LOR.

Ajuta-i fara sa ii sufoci.

Sfatuieste-i fara sa ii obligi.

Ramai aproape de ei, fara sa ii stresezi.

Iubeste-i fara sa ii santajezi.

Stiu! Dorinta de a-l vedea pe aproapele cat mai bine si mai fericit este mare, insa nu il pune pe el inaintea ta (mi-amintesc ca am mai discutat despre asta: ca sa il poti ajuta trebuie sa fii tu ok) si, foarte important, nu ii grabi ritmul. 

Aminteste-ti continuu: 

„Nu poti sa faci o floare sa infloreasca cand vrei tu.”.

Aminteste-ti ca nici tie nu ti-ar placea si nu ti-a placut niciodata sa fii grabit.

Aminteste-ti ca si tu ai fost candva la fel (de mic, de prost, de adormit, de nepriceput, de iresponsabil) ca cel din fata ta. Priveste-l cu ingaduinta, compasiune si iubire. Exact asa cum ti-ar fi placut si tie sa fii privit. Si da-i voie sa greseasca, sa aiba alegerile lui si experientele lui. Intervino doar din cand in cand, dandu-i cateva idei despre cum ai facut sau ai face tu in situatia respectiva. Dar nu-l speria, nu-l agresa, nu-l obliga sa ia de bun tot ce ii spui tu, nu-l face sa se simta inferior... Vorbeste-i si ofera-i totul cu calm si Infinita Iubire. Poate ca uneori e nevoie sa fii ferm... Incearca, totusi, sa indulcesti fermitatea aceea cu explicatii si exemple. Nu insista. Spune-i o data si apoi lasa-i timp sa rumege, sa inteleaga, sa accepte si sa actioneze singur. Sau sa uite ca ai discutat vreodata cu el. Caci e dreptul lui sa nu te ia in seama. Pana la urma, e viata lui! Si doar el decide pentru ea, fie ca e doar un ...Copil.

Tan taaa niisss!!!!

Copilul!

Copilul tau. Creatura aceea micuta care a aparut in viata ta, neinsotit de instructiuni si date tehnice. Micutul OM care depinde doar de tine ...pana la o anumita varsta (din fericire!). Doar de tine, ca parinte sau tutore, depinde calitatea vietii lui de mai tarziu. Pe toate planurile.

Oare esti constient de asta? Realizezi ce greutate imensa este pe umerii tai? Oare iti dai seama ca doar de tine depinde ca aceasta greutate sa devina mai usoara ca un fulg?

E atat de simplu!

Priveste Natura. Descopera-I legile dupa care se dezvolta. Invata de la ea. Iti poate fi cel mai bun profesor.

Parca-i vei auzi glasul incarcat de simplitate si istoria atator generatii: „Pe copil lasa-l sa creasca in ritmul lui, sa aiba alegerile lui, esecurile lui...” Nu incerca sa ii preiei sau sa ii impiedici posibila durere, posibilul chin, posibilele nereusite... Nu incerca sa il tii „protejat” intr-un glob de sticla, chiar daca tu, trecut fiind prin multe greutati, ai gasit calea cea mai simpla si nedureroasa de a rezolva diverse situatii. Copilul tau este o alta persoana, alt spirit venit Aici, Acum, sa evolueze. El are o alta misiune personala si alte experiente de trait, care, chiar daca seamana cu ale tale, nu sunt si nu vor fi niciodata identice. Nu-i vei fi de nici un ajutor. Ba mai mult, pe langa ca ii ingreunezi evolutia, te vei transforma, treptat, in omul care i-a distrus viata si increderea in sine si nu va mai avea nici un rost sa te intrebi, la batranete, de ce nu mai poate sa te iubeasca asa cum ar fi normal. Tu ti-ai iubi calaul? Poate vei spune „Da!”. E posibil sa fie un raspuns sincer sau unul venit din imensul tau Orgoliu care te-a dominat intreaga-ti viata. Daca e un raspuns sincer, te felicit! Insa stim amandoi cat de evoluat trebuie sa fii si cate rani trebuie sa fii avut si sa fii vindecat ca sa ajungi la aceasta inalta intelepciune si vibratie de A Iubi Neconditionat. In general, oamenii nu-si iubesc calaii. Deci, fa tot posibilul sa nu depasesti limitele si sa nu devii unul. Ar fi pacat sa distrugi vieti din dorinta „de a face bine”. Mai bine „lasa omul in prostia lui”! (caci mai mare ajutor ar fi decat sa ii iei dreptul de A Fi asa Cum E!) Cu siguranta se va gasi si pentru el o cale de a se declansa acel „Click” salvator. Caci nimeni nu scapa netrezit, neiluminat, nedesteptat... la fel cum nici o floare nu ramane neinflorita!

Acum sau in alta viata tot se va intampla.

Cu totii avem perioade mai putin bune... Cu totii dorim sa ne descoperim, sa aflam cine suntem cu adevarat, care e scopul nostru in aceasta viata si cum putem face sa fim fericiti.

Sunt alaturi de tine si te ascult fara sa te judec. Uneori o sa ti se para ca te cert, insa este vorba doar de fermitatea despre care vorbeam putin mai sus si de care ai nevoie din cand in cand. (Cineva trebuie sa faca si treaba "murdara", nu?! - aceea de a-ti pune in fata, din cand in cand, oglinda in care sa te vezi Exact asa Cum Esti. Caci marile reusite nu vin din mangaiat frumos pe crestet si din "Lasa, ca e bine si asa.")

Sunt convinsa ca vom reusi sa gasim cel putin o solutie la ceea ce te framanta. Putem gasi raspunsuri frumoase impreuna.

Prinde-mi mana intinsa catre tine.

Te imbratisez cu drag si te astept sa povestim despre ce vrei tu. Poate nu am sa stiu sa iti raspund la toate, dar sigur voi stii sa te ascult.

Clara