Tot amanam Momentul.
Tot gasim scuze.
Tot gasim altceva „mai bun”, „mai important”, „mai necesar”
de facut.
Ne tot lasam purtati de valul vietii... ca si cum nu ne-ar
pasa de Noi, de Viata Noastra.
Tot amanam Momentul Nostru, acel moment in care deschidem
ochii Mari si realizam ca Suntem Cea Mai Importanta Persoana Din Viata Noastra!
...momentul acela cand plecam, pe Calea Noastra, in calatoria inspre Noi Insine, inspre Ceea Ce
Suntem cu Adevarat.
Multi dintre noi ne plangem de faptul ca nu ne cauta nimeni,
ca nu ne iubeste nimeni... Dar noi, oare, ne-am cauta si, daca ne-am gasi,
ne-am iubi? Noi, oare, ne-am cautat, ne-am gasit si ne iubim? Aici, Acum?
Majoritatea, nu!
Dar avem pretentia ca altii sa o faca. Si suntem atat de
tristi cand nu o face nimeni... Atat de tristi, incat, la un moment dat, starea
naturala a vietii noastre devine Depresia. De care ne mai si miram cum o fi
aparut? Si pentru care imediat gasim persoanele responsabile. Pentru ca, nu-i
asa, tot timpul altcineva poarta responsabilitatea alegerilor, ideilor, si
faptelor noastre.
Se spune ca Trezirea unui om nu poate fi grabita, nu poate
fi influentata in nici un mod si ca nici nu ar fi corect sa se incerce acest
lucru. Se spune ca nu poti sa grabesti o floare sa infloreasca! Hm... Oare?
Poate da, poate nu. Totusi, gandind logic... macar poti avea grija de acea
floare, ii poti pune apa, o poti muta langa fereastra sa se bucure de cat mai
multa lumina naturala, o poti mangaia si alinta cu vorbe frumoase, astfel incat
sa te asiguri ca Va Creste Frumos. Poti face asta, nu?! Hm… Nu te mai gandi. Stii si tu ca Poti!
La fel este si cu oamenii. Si aici nu este vorba numai
despre Trezirea Spirituala. Pentru ca pana la Trezire sunt cateva mii de pasi
de facut. Pe acestia cine ii face? Tu! Bineinteles. Fiecare in parte. Dar cand?
Cand sa facem acesti pasi, cand tu o tot lalai, cand majoritatea dintre noi nu
facem decat sa cautam scuze si sa amanam cat de mult putem acest moment al
asumarii a Ceea Ce Suntem?! Fugim de acest Moment de parca ar fi cel mai rau
lucru care s-ar intampla in viata noastra. Cand culmea! Este cel mai bun! Cel
mai important! Cel mai benefic noua! Este Momentul in care descoperim ca Suntem,
Ce Suntem, Ce vrem, Incotro ne indreptam, Care e scopul vizitei noastre pe
Planeta Pamant. Ca doar nu o sa credem pana la sfarsitul acestei vieti ca
singurul nostru scop este sa ne nastem, sa crestem (fizic), sa facem scoala, sa
ne casatorim, sa mancam, sa bem, sa dansam, sa imbatranim si, intr-un final, sa
murim! Cu siguranta avem un scop mult mai Inalt decat toate astea!
Tu stii care este Scopul tau?
Te-ai gandit macar o data?
Daca nu, gandeste-te acum. Fa-o pentru mine daca pentru tine
nu ti-a trecut, pana acum, prin cap sa o faci. Fa-o pentru ca te rog eu. Fa-o
de dragul meu.
Te Rog!
Intreaba-te: Cine Sunt EU? Ce am eu De Facut Aici, Acum? Si
apoi... fa Liniste! SI Asculta! Asculta raspunsurile. Le vei primi cu
siguranta. Am pus eu o vorba buna pentru tine, acolo Sus! Poti sa ai incredere,
pentru ca am pile, sa stii.
Iti multumesc in Numele Tau, Celui Care Esti si (inca) Nu Stii
Ca Esti,
Clara
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iti multumesc pentru ceea ce-mi oferi!