Ne pedepsim copiii și le ingreunâm viețile pentru ca refuza sa facă așa cum consideram noi ca este mai bine pentru ei. Le schimbam astfel destinele fără a fi măcar conștienți de gravitatea faptelor noastre. Însăși ideea de a fi supărat pe copilul tău mi se pare din start greșita. Fii supărat pe tine ca nu ai știut sa ii fii un exemplu mai bun. Fii mulțumit și recunoscător ca, deși a văzut la tine un model greșit, el știe și alege sa facă așa cum simte și gândește el. El are curaj. Ceva ce poate, tu nu ai avut niciodată.
Ne creștem copiii in frică și ii condiționăm sa facă cum vrem noi pentru ca altfel nu vor mai avea acces la resursele noastre: de timp, de iubire, financiare sau de orice alta natura.
La fel procedam cu toți cei apropiați noua: soți, soții, bunici, uneori părinți, prieteni, cu părinte. Ne jucam de-a Dumnezeu considerând ca deținem puterea pentru simplul fapt ca avem acces la mai multe resurse decât celălalt. De fapt, abuzam de putere și suntem iresponsabili. Ne jucam cu destinele unor oameni in timp ce, de cele mai multe ori, nu suntem in stare sa ne îngrijim cum se cuvine nici de propriul nostru destin. Ne place atât de mult sa ne simțim “importanți”!
De câte ori ne-a condiționat Dumnezeu pe oricare dintre noi? De câte ori si-a luat mâna de pe noi ca pedeapsa ca am făcut altfel decât ar fi vrut El? De câte ori ne-a impus ce sa facem, cum sa fim, ce sa mâncam, cu ce sa ne îmbrăcăm, pe cine sa iubim?
Divinitatea este Iubire, in forma ei cea mai pura. Și se cuvine ca de fiecare data când ne simțim copleșiti de diferitele situații apărute in viețile noastre sa păstram un moment de liniște, sa respiram conștient de câteva ori și sa ne punem întrebarea: ce ar face Iubirea acum? Răspunsul primit ne va schimba tuturor viețile, iar lumea întreaga ar deveni brusc Raiul pe Pământ.
Alege Iubirea. Cu orice risc. Întotdeauna. Caci nu exista o forța mai puternica in Univers.
Clara
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Iti multumesc pentru ceea ce-mi oferi!