Lasati "polenul" sa zboare in lume

Investim in oameni si, la un moment dat, ei ne intorc spatele si ...pleaca. Pleaca cu tot ce am pus in ei, cu tot ce am descoperit in ei, cu tot ce le-am oferit (sperand ca vor aprecia si vor ramane aproape). 

Si-atunci..., atunci ne suparam. Ne pare rau ca am investit in van si ca nu vom mai avea niciodata acces la tot ce am Creat in acei oameni. 

Si devenim tristi. 

Uneori, revoltati. 

Si in acele momente de furie avem tendinta de a smulge din ei tot ce stim ca este Al

Nostru, negandidu-ne nici macar o clipa ca ce a fost oferit, ramane la cel care a primit si nu se mai intoarce niciodata, cu adevarat, la noi. Ba mai mult, provoaca rani adanci care se vindeca greu sau... poate niciodata.

Daca ne-am opri macar o clipa, am constientiza ca nu avem nevoie de nimic din tot ce am oferit ...candva. Ca tot ce am oferit altora se afla, deopotriva, si in noi. Caci noi suntem Creatorii si putem relua oricand acel proces de Creatie.

Asadar, in loc sa disperati si sa faceti ravagii in jurul vostru (in voi si in altii), lasati „albinele” sa va culeaga „polenul”. 

Pare ca va fura ce e mai frumos, dar, de fapt, ele nu fac altceva decat sa duca mai departe, in lume, ceea ce aveti mai bun si mai frumos in voi. Ceea Ce Sunteti, OaMeni frumosi!

Clara